când doctorul e puţin poet

n-am văzut niciodată
copacul de rodie înflorit
dar trebuie că poartă gândul cireşului copt 
din privirea ta
când te cuprind şerpoaică

ţi-e poemul estetică pe cord deschis
mi-aş vrea inima în perfectă legalitate
şi viaţa ca un exerciţiu de moarte a morţii
fericirea nu e un loc de muncă
îţi iei visul alibi în faţa orelor în care
să-ţi fiu femeia de aurul vieţii
ca o alternativă la infinit
ne cufundăm într-o apă de maci
ca în iubire în prima zi de paşti
la întoarcerea din ierusalim

vom învia un alt cer
scriind poezie
aşa cum am murit de atâtea ori
făcând dragoste

înlănţuieşte-mă şerpoaico