sâmbătă, 26 noiembrie 2011


Prezentatoare, acasa, la Calan
Filmari, Sarmisegetuza
Pe scena Liceului Pedagogic,Deva, un alt "acasa", 2011
 DUMINICA VIOLETA, la PANORAMA Ghelar
Praga, 1 Decembrie, 2009, Ambasada Romaniei

Valentinei, Blogspot Valentina Muresan,"Intre DA si NU esti TU"

Citesc, simt, ma inspaimant iarasi,citesc...Se involbureaza iar in mine dureri apuse...De ce? De ce-ul care mi-a framantat sufletul si in aceeasi masura mintea, pentru ca nu puteam pricepe cum un om poate oscila in cateva clipe intre un pol si celalalt al unui comportament asa-zis matur...Dar multe imi explic acum, Valentina...
Si stii? N-am sa caut acum alte explicatii, ori relatari de fapte ale acelor vremi care mi-au rupt inca o data viata in bucati si mi-au ingenunchiat sufletul...Pur si simplu imi voi aminti ceea ce scriam din durere, dezamagire, poate chiar disperare...


"Pe-un pod cu sfinti rostit-am o dorinta
Si am cerut prea mult--gresind chiar eu!--
Cand nu sunt vindecari si nu-i in noi credinta,
Prea-i mult sa vrei sa faci din doi un dumnezeu... "


NU-I DESTUL SA FII UN SUFLET BUN PENTRU A FI IUBIT


"Exista momente in care simti ca Dumnezeu ti-a daruit pentru totdeauna ceea ce ti-ai dorit dintotdeauna: linistea, frumusetea vietii cu omul pe care nici nu mai sperai sa-l intalnesti, care de fapt, te gandeai ca nici nu exista, si uite-l c-a venit, e aci, e cu tine, e al tau, ba te mai si iubeste, iti ofera sufletul sau, fidelitate, bucurie de-a trai, iti trimite intruna mesaje de iubire, esti steaua lui, viata iti iti intra pe-un fagas in sfarsit al normalitatii, crezi ca asa va fi mereu, Doamne, cum e posibila atata fericire?!...
Respir adanc...Am trait visul, am crezut cu toata fiinta in omul pe care Destinul mi l-a adus si mai cred si acum in sufletul sau bun! Mai cred insa si in faptul ca zeii si-au spus c-am visat prea mult si prea frumos si ca mai am de platit...Asa ca , din inaltimea Olimpului lor, au aruncat iar zarurile...


Asta scriam la numai trei luni dupa ce Paul insistase a veni in casa lui, doar "aveam multe de facut impreuna de-acum inainte, iubita mea"...


Si cum te chinuiai tu sa ma faci sa-mi ies din visare, pardon, din orbire, fara a ma rani, caci stiai prin ce mai trecusem, iar eu credeam ca ai luat-o razna,ca esti egoista, ba chiar ai un motiv ascuns pentru care imi spui ce-mi spui (cand, de fapt, P. iti plangea pe umar ce? numai el stia, iar mie imi turna alte minciuni despre tine, despre sine, despre voi...) Oarbe eram amandoua, caci el stia ce face...Sau...aman-trei...


Dupa o vreme, de atat praf aruncat in ochii oarbelor (Dumnezeu stie cate!) i s-a luat lui vederea...


DUMINICA OARBEI


"Daca nu-i orbul gainilor, e prostie! Si daca nu-i nici una dintre astea doua, e ceva mult mai grav!
Ar fi tragic, de n-ar fi hilar...In ziua de Halloween, in bucataria cafelei noastre cu dragoste, oaspete de seama, ca o mireasa, o adevarata masca de Halloweeen, iar tu, dragostea mea, fericit cu noua ta jucarie, un minilaptop...
Ar fi comic, de n-ar fi tragic: ea, dormind singura in patul dragostei noastre, precum printesa lui Andersen., dupa ce toata ziua a fost insotita si de-o mama si un copil(ma indoiesc sa fi vazut ingerul)..Sunt sigura c-a simtit toate boabele de mazare ale gandului meu bun!
Asadar e o tragicomedie, fiindca intre credinta, necredinta, minciuna de sine si babuine,maria sa Banul ingenunchiaza Iubirea....
Cine-mi va putea plati vreodata luntrea dinspre Infernul din om?


Apoi am inceput sa vad...


DUMINICA ORBULUI


" Am incetat in hauri lumini de-a fi aprins
Caci marele Nimicul nu poate-a fi cuprins!


In schimb privesc spre Cerul ce mi-a fost dat sa fiu
Si nicidecum de noapte nu voi ca sa mai stiu...


Iar dorul,sa mai urce ,nu are nici un rost:
Pamantul tot coboara in zeul care-ai fost..."


Si iarta-ma , Valentino,si tu, daca vei fi nevoita a citi prea multe mai departe, dar asa, multe capata inteles...


IARTA-MA


"Iarta-ma ca am deschis larg usile si ferestrele vietii mele, probabil atata iubire te-a ametit!
Iarta-ma ca am crezut in cel ce voia liniste, bucuria, fericirea...
Iarta-ma ca te-am primit in casa inimii mele, in a ta nu facusesi destula lumina! Si pentru ca te-am asezat in capul mesei imparatesti, cand tu doar furasesi coltii balaurului ucis de altcineva...Iarta-ma...
Si iarta-ma ca am crezut fiecare vorba, fiecare, soapta, fiecare chemare!
Pentru ca am raspuns chemarii tale, intrand in casa-ti, imi cer iertare!
Iarta-ma ca fiecare clipa din cele patru luni am fost ametita de-atata fericire, incat nu mai vedeam nefericirea ta!Si iarta-ma ca am continuat, in lunile ce-au urmat, sa cred in tine ca intr-un Dumnezeu!
Iarta-ma ca ti-am primit in brate ce-ai mai scump pe lume,iubind-o din toata inima, iarta-ma!
Si iarta-ma c-am crezut in cel ce mi-a spus : "Iubita mea, avem atatea de facut de-acum inainte!"Si pentru ca m-ai mintit si te-ai mintit, iarta-ma!
Iarta-ma ca ti-am deschis larg poarta raiului copilariei mele, desi l-am gasit in ruina! Caci ti-ai dorit un lacas pe pamant, nu la etaj. Si pentru ca, iubindu-te intratat de mult, m-am asezat la jugul de-o vara si de-o toamna, sa ne fie bine, iarta-ma!
Mai iarta-ma, iubitul meu,ca am umplut o vara si o toamna camarile, la gandul serilor de iarna ce vor urma, cu noi doi la gura sobei cea noua si fierbinte!
Iarta-ma, dragostea mea, ca am indraznit sa fiu fericita in bratele tale, noapte de noapte, dupa ce o zi intreaga muncisem pe rupte!
Ma iarta, iubirea mea, ca m-a durut fiecere necredinta a ta!
Ma iarta ca m-au durut renuntarile tale la visul tau, devenit al nostru si ramas numai al meu...
Si iarta-ma ca deodata ti-ai descoperit nevoia de a cuceri, de a te juca cu insusi sufletul meu!Si pentru ca n-ai mai vrut nimic decat conversatiile interminabile pe mess si telefon! Iarta-ma ca am devenit deodata oprelistea din calea zborului tau, noaptea din calea luminii dorite de tine. Iarta-ma tot pe mine pentru ca acea lumina tu stii ca nu-i lumina!
Iarta-ma ca ai vrut deodata toata libertatea lumii, iarta-ma ca voiai sa-ti spun: "Fa ce vrei!" si tu n-ai fi facut nimic din ceea ce-ai facut! Iarta-ma ca ai inceput sa minti din ce in ce mai mult! Si pentru ca la mana ta atarna un ceas de la nimeni! Iarta-ma!
Iarta-ma ca n-am stiut ce sa aleg intre a-mi taia o mana sau pe amandoua, cand ai hotarat sa pleci "la mama, sa ma linistesc!" pentru o perioada sau pentru totdeauna, daca eu nu te las!Iarta-ma ca si in casa din sat am venit tot sa-ti gasesti tu linistea!Si iarta-ma ca m-ai lasat cu toate la jumatate, sa duc eu povara de-a nu mai face fata tuturor celor nefacute sau neplatite!
Ma mai iarta si pentru ca n-am avut decenta sa nu ma simt crucificata de-un tribunal pe care l-ai instituit in absenta oricarei vinovatii, si-ai fost si judecator, si procuror si calau!
Ma iarta ca nu mi-ai gasit decat vina de-a fi plans cand ne ucideai pe rand visele!
Pentru toate acestea si pentru cate alte pacate de neiertat, iarta-ma!
Dar mai presus de toate,iarta-ma ca inca te iubesc! "


Iata ce scriam pe Blogul meu, repet, AL MEU, strigandu-mi o durere, dar fara a ma adresa unui nume, fara a deranja nici macar cu un telefon noul"cuib "de fericire al celui ce ne-a pasit si mie, si tie, cu bocancii prin viata...
Si intr-o duminica , dupa ce dimineata, impacata cu mine, cu viata, cu multe, in bisericuta satului m-am rugat cu SINCERITATE pentru fericirea lui, a lor,A TUTUROR CELOR CE M-AU RANIT, iata ce mesaj primesc de la P. (probabil citisera blogul meu-de ce oare? )


p.m.(duminică, 6 februarie 2011 la 22:33)


"Aud...... multe lucruri.....care sunt legate de mine! Si m-am cam saturat.... Nu vrei tu sa fii poeta altora? sau a tuturor? Nu-mi raspunde, pentru ca stii despre ce vorbesc! Am vrut sa inveti ceva din ceea ce a fost, dar ai ramas la fel! O femeie care crede ca e o victima! Uita! Show must go on! By, by!"


Iata cum, pentru unii, viata e doar un...show...
Iata cum zeci de poezii pe care i le scrisesem (D-zeu mi-e martor)cu iubire, devotament, sinceritate si deplina daruire, n-au insemnat nimic...ba mai mult decat atat: au fost furate, transformate in arme de ucis suflete!...
Iata omul bun pe care il mai iubeam, omul care juca ,miseleste,in picioare,prietenia mea cu tine, ...
N-am postat atunci acest mesaj, realizand ceea ce el n-a realizat: ridicolul unei situatii in care doar el cadea...
N-am putut a-i raspunde decat asa, tot pe blogul meu, tot fara adresant:


IERTARE


Poezia este starea mea de floare...
Si te-am vazut poem o vreme- ce eroare!
Ma crezi invinsa astazi, ce pacat!
Dar iarasi sunt Lumina, caci iar m-am ridicat!
...Si-am invatat ceva din asta intamplare:
Nicicand sa mai arunc la porci margaritare...
12 februarie 2011


Si daca tot vorbiram si tu si eu, Valentina, despre"a arunca ...margaritare"si despre "imprastieri", tu stii pentru ce lucruri candva ale tale se afla aiurea, pentru ce "poezia din mine" a pus o centrala intr-un apartament ce nu-mi apartinea, desi la acel moment rasturnarea "polilor" in mintea lui P.(ca despre inima nu poate fi vorba) fusese facuta deja... Si la scurta vreme a trebuit sa recunosc din nou ca :

"Starea de indragostit irational e o stare de intoxicatie mentala, in care unul isi pierde luciditatea, demnitatea si banii...."


...Si poate ca acest comentariu al meu la cele ce le-ai scris aci (si eu stiu ca totul, dat ABSOLUT TOTUL este adevarat) s-ar putea numi: "Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume, li s-a spus P." ...cu derivatul in substantiv comun, la numarul plural "paulissme"...Eu m-am vindecat...

marți, 15 noiembrie 2011

Venus, 2009

Fotografie realizata de cel mai scump dar pe care viata mi l-a facut: fiul meu!