exerciţiu de iubit cuvinte

şedeam sub copacul
în care universul creşte inimi           
unde zâmbetul
şi-a pierdut gravitaţia
să rămână în palme diamante
purtam încă dumnezeirea
ca pe-o haină uşoară
în serile de vară

doar ce-am întins mâna
şi mi s-a poleit gândul
de-a rândul

de-atunci repet
acelaşi exerciţiu de ascuţit peniţa
şi nu mai cred că toate cuvintele
sunt  de la el
caut biblioteca îngerilor
ştiu
se va deschide doar
cu forţa unui poem desăvârşit

poate de aceea cred
că am venit cu o viaţă
prea devreme


                                                                                             foto:myvioletes