guri lătrătoare taie rup sfărâmărisipite
păsări se agaţă de umerii cerului
arborele geme îngenunchează se prăbuşeşte
aţinteşte privirea în ţipătul unui uliu rotit
nu moartea doare
ci hainele ei
ies dintre salcâmi
ca dintr-o casă îndoliată
păşesc în urma căruţei cu lemne de foc
cum aş petrece un mort
în urmă
o inimă ieşită din cercevea
orbita pădurii
leagănă atârnat un cuib
lacrimă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care e parerea ta?