când doctorul e puţin poet

n-am văzut niciodată
copacul de rodie înflorit
dar trebuie că poartă gândul cireşului copt 
din privirea ta
când te cuprind şerpoaică

ţi-e poemul estetică pe cord deschis
mi-aş vrea inima în perfectă legalitate
şi viaţa ca un exerciţiu de moarte a morţii
fericirea nu e un loc de muncă
îţi iei visul alibi în faţa orelor în care
să-ţi fiu femeia de aurul vieţii
ca o alternativă la infinit
ne cufundăm într-o apă de maci
ca în iubire în prima zi de paşti
la întoarcerea din ierusalim

vom învia un alt cer
scriind poezie
aşa cum am murit de atâtea ori
făcând dragoste

înlănţuieşte-mă şerpoaico

pe malul Streiului

cum pui o floare în cămaşă de forţă

mă desfrunzesc de primăverile cu tine

de verile îndoliate

până la sinele poeziei

pe care o scriam de fiecare dată în brațele tale

poți nega că te-am iubit

cum ai spune că păsărilor

le prisosește zborul

că minciuna e mai ușoară

decât genele fluturilor

că nu ai habar cum e să-i faci inimii

transplant de inimă pe viu

mă ucizi cu atâta generozitate

sau poate așa arată de fiecare dată

sfârșitul lumii

dezbraci florile de lanțuri

cât să pot muri frumos

ca săracii iubirii

mâine voi mai scrie un poem

ziua copilului din noi

30 de ani...trecut-au ca un vis

nuntă

în visul tău niciun înger nu era părăsit

mi-ai reintrat în gânduri
precum aroma unui crâng de salcâmi
în pieptul dezvăţat să respire

îmi rămâi printre bucăţile de inimă
ca poezia unui lan cu maci de-abia înflorit

într-o dimineaţă cu adolescenţa în gene
şi neuitarea sosită de la un click distanţă

în visul tău niciun înger nu mai e părăsit
şi rosteşti mereu cuvinte
de vindecat lumina

eu tac
regretele îşi vâră unghiile în carne
ca atunci când afli
că ai lăsat cândva să treacă viaţa
pe lângă tine
şi e prea târziu

Curtişoara, Tg jiu, Favorit tv