în visul tău niciun înger nu era părăsit

mi-ai reintrat în gânduri
precum aroma unui crâng de salcâmi
în pieptul dezvăţat să respire

îmi rămâi printre bucăţile de inimă
ca poezia unui lan cu maci de-abia înflorit

într-o dimineaţă cu adolescenţa în gene
şi neuitarea sosită de la un click distanţă

în visul tău niciun înger nu mai e părăsit
şi rosteşti mereu cuvinte
de vindecat lumina

eu tac
regretele îşi vâră unghiile în carne
ca atunci când afli
că ai lăsat cândva să treacă viaţa
pe lângă tine
şi e prea târziu