Îmi turnai în palme
cupa cu licoare-amară...
Nu, nu chemam Harpiile,
nici negurile
să mi te-nchidă, din Rai, afară;
doar frământam pâinea
coliviei de aur
- eu te iubeam! -
îndreptand psalmi
spre Cerul care nu mai ştia
cum să-mi spună că i te furam,
precum un graur,
ultima cireaşa coaptă
de pe ram...
Şi-mi turnai in palme
cupa cu licoare-amară...
Azi binecuvânt
otrava
întâia oară!...
(Recunoştinţa, CÂNTECE VIOLETE)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care e parerea ta?