Te-aşezaseşi la fereastră;
cea dinspre răsărit,gândeam eu,
neştiind că aveai casă
de-nvârtit după soare...
Ţigănci
cu apusuri drept amiezi arzătoare
strigau pe sub streşini:
- De vânzare!
...Aş fi cumpărat
totul, totul
doar ţi-ar fi templuit
sufletul Povaţa ;
doar şi-ar fi aflat sufletul tău
Chivotul!
Intre ferestre,
mereu aşteptând,
veşnicea Dimineaţa...
(Trudă, Cântece violete)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care e parerea ta?