Noaptea şi-a încolăcit
braţele calde şi moi
de gâtul amurgului,
dându-i sărutarea din urmă
Licoarea toarnă vinul singurătăţii
în două pahare
cu precizie de ospătar,
şervetul
ca pe-o scrisoare pierdută
lăsându-l pe spătar ce-dacă-n-ai-venit?
Pe celălalt scaun, ca-n temniţă,
şade Absenţa
încercănată respiraţie a neantului...
Luna îşi înmoaie buzele în rubiniu
pe piciorul înalt, mâna de opal prelinsă-i cu jind,
în celălalt pahar îşi odihneşte faţa de turtă galbenă,
pască din potir pe limba păcătosului
la sfârşitul liturghiei
Trupul şi Sângele
gust dulce-amărui
ca binecuvântarea plânsului
ce-şi dă ultima suflare în braţele răsăritului
deznodat
de scrisoarea
tocmai găsită a mia oară...
(Cîntece violete)
Când vedeți o mamă cu oja de pe unghii sărită, nu uitați să vedeți cât au
muncit mâinile ei
-
Am citit un comentariu în care cineva făcea mișto de mămicuțele care se
plâng că au luat copiii vacanță și n-au ce face cu ei. Serios? Dar nu vă e
rușine...
Acum 6 zile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care e parerea ta?